- aplecá
- vb. (sil. -ple-), ind. prez. 1 sg. apléc, 3 sg. şi pl. apleácã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
aplecá
Look at other dictionaries:
apleca — APLECÁ, apléc, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să şi schimbe sau a şi schimba poziţia (verticală) prin îndoire spre pământ; a (se) îndoi, a (se) înclina, a (se) pleca; fig. a (se) supune. 2. tranz. (pop.) A alăpta. 3. refl. fig., A simţi… … Dicționar Român
înclina — ÎNCLINÁ, înclín, vb. I. 1. refl. şi tranz. A (se) apleca în jos sau într o parte; a (se) pleca. ♦ refl. A face o plecăciune; a saluta; a (se) pleca, a (se) închina. ♦ refl. fig. (Despre soare) A coborî către asfinţit, a apune; (despre zi) a se… … Dicționar Român
atârna — ATÂRNÁ, atấrn, vb. I. I. 1. intranz. A sta suspendat, a cădea liber în jos (fiind prins sau suspendat de ceva). 2. tranz. A agăţa, a suspenda de un cârlig, de un cui etc., lăsând să cadă liber în jos. 3. refl. A se agăţa de cineva sau ceva. II.… … Dicționar Român
pleca — PLECÁ, plec, vb. I. I. 1. refl. şi tranz. A (se) înclina (într o parte sau în jos), a (se) îndoi, a (se) încovoia, a (se) coborî, a (se) apleca. ♢ expr. (tranz.) A şi pleca capul (sau fruntea, grumazul, genunchiul) = a (se) supune, a (se) umili.… … Dicționar Român
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
alăpta — ALĂPTÁ, alăptez, vb. I. tranz. A hrăni puii cu laptele propriu, secretat de glandele mamare; a da să sugă; a apleca. – A3 + lapte (după fr. allaiter). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A alăpta ≠ a înţărca Trimis de siveco, 03.08 … Dicționar Român
aplecare — APLECÁRE, aplecări, s.f. Acţiunea de a (se) apleca şi rezultatul ei. ♦ fig. Predispoziţie, înclinaţie pentru ceva. – v. apleca. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 Aplecare ≠ dezdoire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
ciumurlui — CIUMURLUÍ vb. v. apleca. Trimis de siveco, 19.11.2008. Sursa: Sinonime ciumurluí, ciumurluiésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a şi strica stomacul; a i se apleca; a i fi greaţă (de ceva). 2. a fi secat (de muncă), a slăbi, a se anemia. Trimis de… … Dicționar Român
culca — CULCÁ, culc, vb. I. 1. refl. şi tranz. A (se) întinde, a (se) aşeza în poziţie orizontală (spre a dormi, a se odihni sau a face să adoarmă sau să se odihnească). ♢ expr. (refl.) A se culca pe o ureche (sau pe urechea aceea) = a nu se sinchisi de… … Dicționar Român
curma — CURMÁ, curm, vb. I. I. 1. tranz. (Despre sfori, frânghii, legături) A strânge tare, a pătrunde în carne; a strangula. 2. tranz. A tăia un lemn de a curmezişul. ♦ tranz. şi refl. A (se) frânge, a (se) rupe. 3. refl. (Despre oameni) A se apleca de… … Dicționar Român
